Melancolii de ziua mea…

Marţi, 20 martie, e ziua mea. Împlinesc 38 de ani şi pot spune ca Villon:

La treizeci de ani, ce-i drept

Nu-s nici bătrân, nici înţelept.

Sincer să fiu, am emoţii de pe acum. Ştiu sigur că voi primi foarte multe felicitări, foarte multe gânduri de la persoane dragi mie. Timpul trece repede, mult prea repede. Parcă, ieri eram în Iaşi, la început de facultate, căutând o cameră în cămin, încercând să îmi fac prieteni, uitându-mă cu respect le cei mai mari, cei care erau în anul 6.

Am cumpărat toate porcăriile de cărţi de la ei pentru că m-au păcălit, ca pe orice biban, că aveam nevoie de ele la nu ştiu ce examen. Le-am păstrat cu sfinţenie, iar anul următor le-am vândut eu la unul de anul întâi, sub acelaşi pretext.

Primul contact cu cadavrele, conservate în formol. Mulţi dintre colegii mei au avut un şoc, dar eu nici nu am băgat de seamă ce disecam. Eram prea fascinat de vase, muşchi, nervi, organe. Visam să fac chirurgie şi era clar în mintea mea că trebuia să ştiu anatomie. Am reuşit performanţa de a citi anatomia de o sută de ori. Rămâneam seara după ore să mai citesc şi să disec. Aveam halatul descheiat şi la un moment dat unul din degetele mortului s-a agăţat de buzunarul meu iar când am vrut să merg până la bancă să iau cartea am crezut că mă trage înapoi. A fost amuzant.

Colegele mele în general erau femei normale dar am asistat la o fază care mi-a demonstrat ce înseamnă sânge rece. Un turbat de la mine din grupă a tăiat organul de la un cadavru şi l-a pus în poşeta unei tipe mai retrase, în mintea lui crezând că face gluma supremă. Când asta a vrut să-şi scoată ţigările, a dat de organ, l-a apucat fără jenă, l-a aruncat pe masa noastră şi ne-a spus: care dintre voi şi-a pierdut-o pe aici? Acum tipa e medic legist.

Am făcut o sală de sport în cămin, în locul unei săli de lectură. Am umblat pe şantiere, am cumpărat scripeţi, cabluri de macara, greutăţi, tot ce trebuia. Am petrecut acolo mult timp cu un prieten, Yuri, campion la box. Pot spune că am făcut facultatea în două săli: de operaţie şi de culturism.

Sunt amintiri care mă învăluie, mă fac să văd că viaţa mea a luat un alt curs decât cel pe care mi l-am imaginat eu.

Ce frumos era când urlau profesorii la noi: avortonilor, habar nu aveţi! Veţi ajunge la dispensarul comunal, să practicaţi la coada vacii!
Beton. Am un coleg neurochirurg, unul cadru universitar, unul director de firmă de medicamente, alţii şi alţii, mulţi, prea mulţi, plecaţi afară.

Eu am rămas la coada vacii, vorba maeştrilor de modă veche în medicină, care ne-au porcăit doar pentru a ne face să învăţăm, să ne depăşim, să ştim mai multe ca ei.

Dar, ce să fac? Trebuie să fie şi doctori ca mine, atipici, care cearta pacienţii întocmai ca un tată care încearcă să călăuzească odrasla pe drumul corect.

Anunțuri

4 thoughts on “Melancolii de ziua mea…

  1. Da. Drăgută faza cu „m–am specializat în medicina de familie” pentru a spune abia am trecut anul cu pachetul la profesor, cine să mai treacă rezidențiatul? Să fie legat surplusul de creativitate în mascarea prostiei prin părțile Moldovii pe simplu motiv că sînt mai mulți acolo?

    • Asa crezi tu ca se face medicina? Cu pachetul la profesor? Sunt cazuri si cazuri, dar daca asta e parerea ta eu nu pot decat sa o afisez, fara sa te corectez sau contrez. Ceea ce sper este ca tu sa nu dai peste un medic ce a carat pachete. Cat despre Moldova, nu ma pot pronunta. Lasa ca sunt numai genii in celelalte zone ale tarii. 🙂

  2. @haidamacflorin: la multi ani! keep walking!

    @ilatixanuw: bre ninja, iti trebuie rezidentiat si pentru medicina de familie. iar medicina de familie e o rotita importanta in sistem.
    despre problema ta cu Moldova ce sa zic.. cand dai o tura pe afara iti dai seama ca toata Romania e la fel, apoi mai dai o tura si vezi ca toata Europa seamana destul de bine cu restul. hai sa nu lipim etichete, chit ca americanii au lipit una mare si rosie pe EU pe care nu scrie Coca Cola ci „socialisti”. o avea Moldova problemele ei dar nici cu Romanica nu mi-e rusine cand la iesirea din parcarea aeroportului Otopeni vezi doua bariere consecutive, ca nu cumva sa iasa doua masini pe taxa platita de una singura.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s