Biblia Vindecătorului…

Cel mai mare duşman al fiinţei umane este timpul, fenomenul care muşcă pervers din biologie, din memorie, din motivaţie. Omul moare câte puţin chiar din momentul concepţiei. De ce oare Universul e infinit, iar noi suntem atât de limitaţi? De ce oare ni s-a dat un număr infim de posibilităţi evolutive? De ce oare atunci când Dumnezeu întoarce pentru o clipă privirea de la creaţia Sa, pentru noi trec mii de ani? Se pare că timpul Lui e defazat de al nostru.

În fine. Voi mă ştiţi,nu? Cochetez de multă vreme cu teologia şi cu erezia, dar azi nu vreau să mă dau mare filozof. Vreau doar să vă prezint o situaţie care spune multe.

Există, în practica medicală, momente în care, ca medic, nu reuşeşti să îţi dai seama ce are bolnavul şi atunci pui mâna pe carte şi încerci să faci o sinteză, să te orientezi cumva spre un diagnostic. Eu nu sunt genul de doctor care are pretenţia că le ştie pe toate, chiar am curaj să recunosc în faţa bolnavului că îmi scapă diagnosticul. Din acest motiv, am la Dispensarul SF Manualul Merck. Volumul, care cuprinde foarte multe informaţii medicale, seamănă cu o Biblie, fiind gros, cu coperţi negre, cartonate.

Se prezintă într-o zi la mine un pacient mai în vârstă.

– Bună ziua, domn doctor.

– Bună ziua, bunicule. Ce te supără?

Ăsta a fost cuvântul magic. Se pune bunicul pe povestit şi îmi descrie o sumedenie de acuze, de simptome, de la dureri de spate până la ameţeli, de la palpitaţii până la gânduri de tot felul. Sincer să fiu, m-a zăpăcit. Am încercat să pun o oarecare ordine în spusele lui, dar mă afundam şi mai tare în amănunte. Omul mă privea sfios, neîndrăznind să tulbure procesul de gândire al celui în care şi-a pus toate speranţele de vindecare.

Nu stau mult pe gânduri. Aduc Merck-ul. Mă aşez lângă pacient şi încep să citesc, cu glas tare, tot felul de boli. După jumătate de oră iau decizia de a-l ţine doar sub observaţie câteva zile. Fără nici un tratament.

Vine bunicul la control şi-mi spune:

– M-am făcut bine. Vă mulţumesc pentru că mi-aţi citit din Carte. Aţi citit mai bine ca părintele. Aveţi har.

A plecat, lăsându-mă în nori de fum şi meditând la faptul că, uneori, credinţa e mai puternică decât orice medicaţie.

Anunțuri

One thought on “Biblia Vindecătorului…

  1. Stiu ca esti contra bisericii, si mai ales a popilor. Si eu sunt. Doar ca uneori am dat de cazuri, cum ai prezentat si tu, in care rugaciunea si credinta i-a ajutat. Un fel de placebo, poate. Si atunci cand imi vine sa scot venin pe gura, prefer sa o zic doar la adresa popilor cu mertane si vile, pentru ca eu ma gandesc: cine sunt eu sa le tulbur credinta, daca asta chiar ii ajuta? Cine sunt eu ca sa le iau sprijinul moral (chiar daca asta e un mos cu barba din ceruri inventat pt a face bani), mai ales daca au chiar atata nevoie de el!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s