Ne-am privit câteva secunde în ochi și ne-a fost de ajuns să ne vedem moartea. Stânga îmi pleacă fulgerător, mânată de o forță pe care numai disperarea ți-o poate da. Craniul îi crapă. Creierii sau, mă rog, ce a rămas din ei, se scurg pe un sol obișnuit deja cu multe atrocități. Nu-i pasă. Nici … Citește în continuare
Secunde de eternitate
Astăzi împlinesc 49 de ani de când sunt pe planeta asta atât de bine ascunsă într-un sistem solar oarecare, într-un braț al unei galaxii oarecare. O planetă care găzduiește un fenomen evolutiv ciudat. Viața. O combinație între fragilitate și infinitate. O simbioză între atomi reci și cuante de energie și informație. O planetă pe care … Citește în continuare
Învaţă-mă cum să nu te ucid.
În loc de introducere. Până acum m-am descurcat onorabil pentru un sticlete. Anchetele mele au fost complexe. Cu multe situații care în anumite momente mi s-au părut fără ieșire. Scenariul e mereu același. Personajele, vii sau moarte, victime sau criminali, gravitează în jurul unor explicații. Să ajungi la rezolvarea crimei sau crimelor nu … Citește în continuare
Prima năpastă a apocalipsei.
Trăim vremuri extrem de ciudate. Totul se schimbă de la o zi la alta. E un iureș constant, condensat într-un interval scurt de timp. Consecința este o explozie a bolilor. De orice fel. De la patologie psihiatrică până la cancere. Stresul și eforturile de adaptare la viața modernă sunt cauzele principale ale afecțiunilor. Trist e … Citește în continuare
Acest fenomen ciudat numit viaţă.
Sunt obosit! Zi-mi ceva nou! Tu te-ai născut obosit! Nu avem altă opţiune. Ajungem acolo şi ne facem treaba. Crezi că ăştia care au investit în noi sunt filantropi? Nu, frate! O să ne facă viaţa un iad dacă nu reuşim. Atunci să vezi tu oboseală. Când ne vor pune să muncim ca sclavii să … Citește în continuare
48 şi nu mă opresc aici!
Azi împlinesc 48 de ani. Jumătate din timpul ăsta am practicat medicina. M-am străduit în fiecare zi să merit halatul alb. Să merit încrederea celor care m-au ales ca medic. Să mă pun mereu pe locul doi în relaţia cu cei în suferinţă. Dacă am reuşit sau nu, asta nu judec eu. Ştiu doar că … Citește în continuare
Al şaselea val.
Când prezentul e doar viitorul apropiat totul se modifică. Viaţa pe planeta albastră a dobândit o nouă condiţie. Până acum avea nevoie doar de apă lichidă, energie şi alte câteva elemente. Ma refer la oxigen, hidrogen, carbon, azot. La nivel simplu şi eficient, aşa cum e totul în Natură, cam astea au fost componentele necesare … Citește în continuare
Nu toţi morţii vorbesc, domnule comisar…
Biroul meu nu-mi place în mod special. Sigur, e dotat cu tot felul de chestii moderne. Calculator. Imprimantă. Aer condiționat. Camere de înregistrare mascate. Senzori de mișcare și sunet. Lucruri esențiale în vremurile astea. Însă e cam mic. Aspectul e unul înghesuit. Dar, asta e, atât și-a permis Poliția să investească. Planul e să aruncăm … Citește în continuare
De veghe în lanul de porumb.
N-am fost vreodată un fan al contemporanilor. Dimpotrivă. Am profunde veleităţi de pustnic. Mă simt cel mai bine în compania altor specii. Vegetale în special. Îmi plac buruienele. Copacii. Frunzele. Cu sau fără clorofilă. Departe de mine gândul de a promova leacurile naturiste însă cred cu tărie că omul are la dispoziţie în Natură absolut … Citește în continuare
Nu eşti singur!
„La început au râs de mine şi de pregătirile mele pentru apocalips. Apoi m-au imitat. Când moartea violentă a devenit rutină m-au căutat. Nu mulţi. Unii dintre cei puţini care au reușit să scape. Nu m-au găsit. Nu am vrut să mă găsească. M-ar fi încurcat. Poveri pe care nu mi le doream. Acum aş … Citește în continuare